Un weekend în White Mountains, New Hampshire

Fiindcă în weekendul ce tocmai a trecut canadienii au serbat ziua recunoștinței (la canadieni se serbează acum în a doua luni a lunii octombrie spre deosebire de americani care o serbează spre sfârșitul lui noiembrie) toată lumea a ieșit pe ici pe colo să se recreeze, așa că eu nu am fost excepția și am plecat până în statul american vecin cu Quebecul, în New Hampshire să hoinăresc puțin prin White Mountains.

Ce să vă zic, am prins o vreme de toamnă superbă, cu temperaturi foarte decente. După ce în prima zi am urcat doar până la refugiul situat la 1180 m (Hermit Lake Shelter) după care am coborât și am dormit la cort, a doua zi am urcat pe vârf.

Vârful Washington din White Mountains, la cei 1918 m ai săi este cel mai înalt vârf din Apalași, și pentru că există un drum de acces și chiar un tren care te lasă aproape de vârf, acesta este vizitat de numeroși turiști. Marea parte a acestora vin din cele 3 mari orașe aflate la o distanță relativ mică (pe o rază de aprox. 350 de km), mai precis Boston, New York și Montreal. Ei, acum să nu credeți că eu am urcat cu mașina, nu! Chiar dacă accesul pe vârf este relativ ușor există totuși poteci destul de faine pe care poți urca de la bază. Aș putea spune că Huntington Ravine trail, poteca pe care am urcat e chiar interesantă. Cu plecare din Pinkham Notch unde există un info point, restaurant și locuri de parcare, urci o bucată prin pădure până dai de-o căldare, iar de acolo perete. Ăla e cea mai interesantă parte a traseului; escaladă la liber (bine nu e cine știe ce…)

Odată ajuns în vârf, forfotă de turiști și coadă la făcut poze cu panoul care indică vârful de 1918 m; da, ați citit bine coadă ca să-ți faci poză cu vârful. Ăsta e unul din lucrurile alea care mă îngrozesc, dar în fine. Altceva, frig frate, frig în vârf. De dimineață ninsese chiar, iar când am ajuns sus era un vânt care-ți tăia respirația.

Acum vă las să vă bucurați de culorile tomnatice din poze. Pe curând!