Calatorii si Expeditii

zoom
1 comment

Impresii de la Berlin.

Zi6_5300Acum 3 zile tocmai ce m-am întors din călătoria mea prin fosta RDG (Republica Democrată Germană, mai pe scurt Germania de est). Deși am mai fost prin alte părți ale Germaniei, nu călcasem până acum niciodată în partea de est și mai ales în Berlin, iar pentru un pasionat de istorie est-europeană ca mine, acesta era un must! Cum aveam o săptămână liberă de la școală, am decis inițial să cobor din Copenhaga până la Praga cu autostopul (ca să-mi văd un prieten foarte drag mie) dar frigul m-a reținut într-un final la Berlin până unde am avut parte de niște omuleți foarte haioși la autostop. Primul care m-a luat era un suedez care făcea transport de bere între Germania și Suedia. E important să menționez că prețul băuturilor alcoolice în Suedia este unul exagerat (datorită monopolului pe care statul îl impune în vânzarea băuturilor alcoolice), și în plus de asta nu se găsește la orice supermarket așa că mulți suedezi și-au făcut un business din importul berii din Germania în Suedia unde o vând pe la diverși. În schimb, suedezul mi-a cumpărat de mâncare și băut din banii lui și m-am făcut și cu o promisiune de cazare la el acasă în Jönköping cu prima ocazie când ajung în Suedia.

După ce am înconjurat cu stopul prin Hamburg și Hannover, vineri pe seară am ajuns și eu în Berlin, iar cel care m-a dus până acolo m-a lăsat în apropiere de Ostbanhof, fosta gară centrală a Berlinului de est. Venind din Copenhaga în fostul Berlin de est, m-a izbit deodată imaginea blocurilor comuniste și a kebăbăriilor ieftine de prin împrejurimile gării, iar cum căutam pentru acea noapte un hostel unde să stau (de obicei stau la oameni pe couchsurfing dar de data asta nu am apucat să fac nici un aranjament) am găsit unul fix pe Straße der Pariser Kommune-strada comunei din Paris). Nume mai comunist ca acesta nu cred că se putea și se pare că marea parte a străzilor cu denumiri comuniste au cam rămas aceleași în Berlinul de est.

A doua zi am plecat frumos la explorat Berlinul și prima stradă pe care am ajuns a fost Karl-Marx Allee, marele bulevard unde se făceau înainte de 1989 parade de 1 mai sau alte mari sărbători comuniste și care se termină în celebra Alexanderplatz. Alt obiectiv pe care am apucat să-l văd sâmbătă a fost Topographie des Terror (Topografia terorii), un muzeu relativ nou care descrie prin poze și documente ale vremii regimul nazist și este situat pe locul unde odinioară era sediul principal al Gestapoului și SS-ului. Reinhard Heydrich însăși și-a avut biroul în acea clădire. Intrarea e gratuită. Cum seara de sâmbătă nu se putea termina fără să ies în oraș la o bere, am ales cartierul Oranienburg unde cu siguranță oricine poate găsi un bar pe gustul său. De la jazz la techno, de la cel mai mic la cel mai mare bar posibil, fiecare poate găsi un tip de local care să-i fie pe plac și pe măsura buzunarului personal. În cel în care am intrat eu și cu colegul meu finlandez care venise și el în Berlin, era în subsolul unui imobil, se asculta muzică indie iar berea la jumate era în jur de 2,50 euro. Numele barului e Soma. Și totuși nu pot termina povestea zilei de sâmbătă până nu vă zic ce experiență am avut cu gazda pe care am reușit să o găsesc pe couchsurfing. După ce cu o seară înainte stătusem la hostelul de care v-am spus mai sus, pentru a doua seară am reușit să primesc o invitație de la un tip care m-a poftit să dorm la el acasă. Deși nu stătea prea central am acceptat oferta dar aveam în schimb să dau peste o ciudățenie de om și loc. De cum am intrat în casă, tipul s-a ascuns la el în cameră și am început să comunicăm prin ușa lui ferecată. Nu că aș fi vorbit mult cu el ci doar l-am întrebat una alta, lucruri esențiale cum ar fi dacă pot folosi buda sau nu, unde dorm, etc. Nu după mult timp, la o scrutinizare mai atentă a locuinței mi-am dat seamă că tipul nu era numai retras dar mai era și satanist. Fiecare toc de ușă pe o parte și pe alta avea desenat câte o cruce de aia satanistă. Văzând toate astea, am zis să mai verific odată profilul tipului. Adevărul e că nu m-am uitat foarte detaliat. Când am deschis laptopul să mă uit avea 35 de referințe din care marea parte pozitive dar cele negative, printre care unul în care două fete care au dormit la el s-au trezit dimineață cu tipul contemplându-le, m-au făcut să-mi iau rapid catrafusele și să o tai de acolo, să nu mă trezesc bucăți nu de alta. Așa că în seara aia după ce am ieșit în oraș m-am dus la un alt hostel, unde stătea și colegul meu finlandez. Asta a fost a doua oară în zeci de ori când pot spune că am avut o experiență mai puțin plăcută pe couchsurfing dar asta în principal din vina mea fiindcă nu am verificat cum trebuie profilul gazdei să-mi dau seama cu cine am de-a face.

Deși am terminat noaptea de sâmbătă destul de târziu, m-am trezit pe la 10 a doua zi ca să am timp să mănânc și să prind turul Berlinului de la orele 1.00 care urma să înceapă în fața porții Brandenburg. Așa că la ora 1 eram în fața porții Brandenburg unde turiștii forfotesc din plin și mi-am întâlnit grupul cu care urma să petrec următoarele 3 ore explorând Berlinul. Turul în sine merge pe baza de bacșis dat ghidului la urmă. Conceptul de Free Walking Tour e prezent în mai multe orașe europene (eu personal am fost cu același tip de tur în Roma, Praga și Cracovia), dar a luat naștere în Berlin. Ghidul, un băiat de 32 de ani original din Australia dar pasionat de istorie europeană s-a mutat în Berlin cu câțiva ani în urmă, iar acum ajută și pe alții să descopere capitala Germaniei reunite, fiind ghid la Free Walking Tours Berlin. Câteva din locurile pe care le-am văzut în tur includ parcul unde era situat bunkerul lui Hitler și unde acesta s-a sinucis în aprilie 1945, checkpoint Charlie (cel mai cunoscut punct de trecere dintre Berlinul de Vest și Est), monumentul dedicat evreilor omorâți în Holocaust în toată Europa dar și universitatea Humboldt sau insula muzeelor unde se găsește Muzeul Pergamon și cel de Istorie națională a Germaniei. În general e mult mai interactiv să descoperi un oraș străin când cineva îți vorbește și-ți explică semnificația fiecărui cotlon.

La recomandarea noi mele gazde couchsurfing care mi-a acceptat cererea de cazare în ultimul moment duminică seara, ziua de luni mi-am petrecut-o vizitând închisoarea Hohenschönhausen, una din cele mai de temut închisori ale STASI, fosta Securitate est-germană. Cei care au văzut filmul Das Leben der Anderen, o bucată de film cu interogarea STASI de la început a fost filmată acolo. Camerele de interogare și celulele pe unde s-au perindat deținuți politici și simpli cetățeni est-germani care intrau în conflict cu ideologia partidului sunt intacte, iar ghidul de acolo a avut grijă să ne explice foarte bine rolul fiecărei încăperi și să lege trecutul de prezent. Ultima zi în Berlin a fost și ea una plină, petrecându-mi timpul între Siegesaule, monumentul Victoriei și muzeul național de istorie a Germaniei. Siegasaule e un monument de 67 de m înălțime comemorând diverse victorii ale armatelor germane și în care după ce sui cele 285 de scări, poți avea o vedere de ansamblu asupra întregului Berlin.

Concluzia generală pe care o pot trage asupra Berlinului este una de oraș în plină transformare. Astăzi se construiesc diverse clădiri în cel puțin 180 de locuri diferite în Berlin. Un oraș care a fost complet distrus în timpul celui de-al doilea război mondial și mai pe urmă separat timp de 50 de ani de un zid ticălos, are încă nevoie de timp pentru a-și recupera rănile istorice. În schimb este un oraș liberal, deschis tuturor și care atrage anual mii de tineri din alte părți ale Germaniei și ale întregii lumi.

Arhitectură comunistă pe Karl Marx Allee.

Turnul TV din Alexanderplatz.

Cu Mickey Mouse în fața porții Brandenburg.

Domul Berlinez.

Poliția est-germană, versiunea pentru turiști.

Checkpoint Charlie.

Paul, ghidul de la Free Walking Tours Berlin.

Universitatea Humboldt.

Celulele închisorii de la Hohenschönhausen.

Cameră de interogare la închisoarea de la Hohenschönhausen.

East side gallery.

Siegesaule, coloana victoriei.

Vedere a Berlinului din Siegesaule.

Statuia lui Bismarck, unificatorul Germaniei.

 

Comentarii

comentarii


Susține #CycleTheAmericas în timp ce ești în vacanță!

Când călătoresti, poți cumpăra serviciile turistice de la tour-operatorul WISE.travel, urmând că 4% din valoarea achizițiilor să fie donate automat de WISE către expediția #CycleTheAmericas. În plus, alți 4% vor susține o organizație umanitară din România, fără costuri suplimentare pentru tine.

Este de ajuns să te înregistrezi prin banner-ul de mai jos:

One comments on “Impresii de la Berlin.
  1. myly_mma@yahoo.com'Andrei Militaru on said:

    Foarte tare povestioara ta despre Berlin. Sunt cu adevarat utile aceste sfaturi pentru viitorii turisti care vor vizita capitala Germaniei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.