Calatorii si Expeditii

zoom
No comments

Despre cascada Angel (978 m), cea mai înaltă cascadă din lume și cum am ajuns acolo

Cascada Angel, cu o cădere de 978 m, este cea mai înaltă cascadă din lume, iar locul extrem de izolat în care se află o face unul din cele mai misterioase și incredibile locuri, nu doar din America de Sud, ci chiar din lumea întreagă. Este de departe un privilegiu incredibil să fi ajuns acolo în expediția mea prin Americi și pentru că am tot fost întrebat prin mesaje despre cum am ajuns acolo, despre costuri și despre situația actuală din Venezuela, am să rezum toată experiența mea în cele ce urmează.

Puțină istorie

Deși casacada fusese descoperită de venezueleanul Ernesto Sánchez la Cruz, în 1910, legenda va reține numele americanului Angel, care venit să caute aur în regiune, redescoperă casacada în noiembrie 1933. În 1949, o expediție americană condusă de o fostă corespondentă de război, Ruth Robertson străbate canionul Churun și efectuează măsurători din care relevă o înălțime de 979 m: de 18 ori cea a Niagarei.

Totuși, este de reținut faptul că acest loc era cunoscut de către băștinași (indigenii pemon și alții) încă din timpuri străvechi și era considerat un loc sacru la care doar cei inițiați în tainele șamanismului puteau veni sau îl puteau privi.

Localizare geografică

Cascada Angel este situată într-unul din cele mai frumoase parcuri naționale ale Venezuelei, parcul național Canaima. Cascada în sine cade de pe Auyan-Tepui, cel mai extins astfel de platou din parc (există numeroase astfel de platouri, cel mai cunoscut și accesibil fiind, totuși, Roraima). Atașez mai jos o hartă cu locația cascadei pe teritoriul Venezuelei.

Experiența mea

În octombrie-noiembrie 2016, în cadrul proiectului meu de traversare a celor două Americi pe bicicletă, am abordat și Venezuela, țară care se confruntă cu grave probleme socio-politico-economice și care este ocolită de foarte mulți turiști în acest moment.

Cascada Angel a fost în plan încă de la început, așa că atunci când am ajuns în Ciudad Bolívar, m-am dus direct la aeroport să caut un operator turistic care să-mi faciliteze turul. Nu sunt neapărat adeptul tururilor turistice organizate, dar în acest caz, accesul la cascadă este aproape imposibil fără a lua un zbor spre Laguna Canaima și o barcă, mai departe, spre baza cascadei. În acest sens, ciudad Bolívar mi se pare că are cele mai ieftine variante, fiind orașul cel mai apropiat, dar, ce-i drept, și din Ciudad Guayana se poate foarte bine pleca.

Se pot aranja tururi chiar și din Europa, dar varianta cea mai ieftină este să ajungeți pe cont propriu în Ciudad Guayana sau Bolívar și să negociați la aeroport cu diverși operatori turistici. Fiind într-o perioadă foarte proastă pentru turism, vă pot lăsa la un preț frumușel. Eu aș spune că puteți obține un tur de 3 zile complet (transport, cazare, mâncare) pentru $260 – $300. Eu am plătit $280.

Recomandare: În Venezuela este bine să aveți dolari americani la voi. O sumă nici mare, nici mică, fiindcă este aproape imposibil să retrageți bani de la bancomat la cursul de schimb real. Puteți de asemenea apela la PayPal. Eu am plătit turul la cascada Angel cu PayPal.

Cascada Angel și Laguna Canaima

Am decolat din Ciudad Bolívar în jurul orelor opt dimineața, într-un Cessna. Eu cu pilotul și cu un angajat al parcului ce făcea naveta între Bolivar și Canaima. Zborul durează în jur de o oră – o oră și 20 și fix înainte de aterizare, pe partea stângă, am putut admira Laguna Canaima cu impresionantele cascade Sapo și Hacha. Atașez mai jos o hartă a Lagunei Canaima cu toate cascadele.

De cum am ajuns la aeroport, am fost luat în primire de către ghid, care m-a lipit la alt grup deja format.

În prima zi, ne-a dus la diferitele cascade situate împrejurul lagunei Canaima, iar la una dintre el (Hacha, cred) poți intra chiar în spatele căderii de apă, ceea ce reprezintă o experiență foarte tare. Îmi aduc aminte că mi-am lăsat șosetele în picioare atunci când am intrat în spatele căderii de apă pentru aderență, pietrele fiind foarte alunecoase.

După o noapte dormită la căsuță, în deplin confort, am pornit a doua zi în jurul orelor 9 am cu barca cu motor spre cascada Angel. Se urcă contra curent cursul a 2 râuri, Carrao și Churun, iar în unele locuri, din cauza rapidelor și a curenților extrem de puternici, trebuie coborât și ocolit, fără pasageri, pe porțiuni de uscat.

În altă ordine de idei, parcul național Canaima și drumul spre Angel, este raiul pe pământ: absolut sălbatic, greu accesibil și pristin.

Pe ultima porțiune a traseului pe râul Churun, am trecut prin Gargata del Diablo, un loc extrem de strâmt și periculos între 2 pietre și ne-a prins și o ploaie măruntă, dar peisajul a compensat pe deplin.

Am campat la aproximativ 3 km de cascadă, iar ghizii ne-au făcut de mâncare și ne-au ajutat să ne cazăm la hamace, ferite de ploaie de niște copertine, acolo special pentru cei care vin la cascadă.

A treia zi, la 5 am am pornit spre cascadă iar la 7 am eram la câțiva pași de cea mai înaltă cascadă din lume.

Vă las mai jos câteva poze din cele mai reușite pe care le-am făcut în acest loc.

Și ca să închei pe un ton haios, n-am să uit niciodată cum, la întoarcere, spre Ciudad Bolivar, pilotul a aterizat bietul Cessna pe un drum neasfaltat dintr-un sat și a mai recuperat un pasager, care pasager l-a plătit cu o ladă plină de bolivari. Inflația enormă din Venezuela, cât și faptul că în 2016 cea mai mare bancnotă de pe piață era cea de 100 (un dolar valora aproape de 4.000 de bolivari), ducea la asemenea absurdități. Cum au aflat că eram din România, mi-au sugerat, râzând, că Maduro ar merita aceeași soartă, că Ceaușescu…

Este Venezuela periculoasă? Să merg acolo? Care sunt problemele?

Depinde în ce sens periculoasă. Dacă este să vorbim despre marile orașe, da, criminalitatea este la cote foarte mari și va fi, părerea mea din ce în ce mai mare, tensiunile sociale fiind enorme. Dar dacă vorbim de Gran Sábana, Parcul Național Canaima, Cascada Angel și Muntele Roraima, vorbim de zone izolate, slab populate și în care furturile și agresiunile sunt aproape inexistente. Eu unul am încercat să mă țin departe de orașele mari și nu am avut probleme. Mă rog, m-au căutat niste hoți la un moment dat în hotelul la care mă cazasem în orașul Calabozo, dar nu au dat de mine. Credeau că am dolari mulți la mine…

În schimb, Venezuela e o țară de oameni triști, care nu au ce pune pe masă și care au încetat să mai iese la terase, baruri, etc. Nu veți vedea prea mulți oameni la terase în Venezuela fiindcă nu prea mai există așa ceva din frica de a fi jefuiți.

Și cealaltă problemă gravă pentru turiști, este retragerea de numerar. Statul venezuelean impune o rată de schimb care nu reflectă valoarea reală a dolarului, deci trebuie să ai la tine, fie dolari cash pe care să-i schimbi pe piața neagră sau să folosești un serviciu de transfer, gen PayPal.

Recomandarea mea este să vă băgați, doar dacă știți ce faceți. Cea mai ok variantă este să veniți dinspre Brazilia pentru aceste frumuseți naturale și să nu mergeți mai departe de Ciudad Bolivar.

Acum mă puteți urmări şi pe contul de Instagram şi urmări progresul expediției pe cel de Strava.

Dacă vă place ce fac și doriți să susțineți expediția în premieră națională de traversare a Americilor pe bicicletă #cycletheamericas puteți face o donație accesând link-ul PayPal de mai jos.

Comentarii

comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.